Demokrasia

Vovonana Firaisankina, namaly ny antson’ny Ambasadaoro amerikana: « henjakenjana ny fifampidinihina »

Publié le Mis à jour le

Naharitra ora roa ny fihaonana teo amin’ny roa tonta araka ny taterin’i Paraina Auguste, Filohan’ny Antoko Tsara tahafina. Nokianin’ny Vondrona mafy ny « position » ny Fikambanana iraisampirenena. Andrasana ny tohiny …

Akademia Malagasy : Débat sur la démocratie à Madagascar

Publié le

Hery Rajaonarimampianina et Raymond Ranjeva parmi les intervenants, hier, à Tsimbazaza

Alors que le pays embrasse le contexte électoral, la démocratie devient un sujet phare et s’invite au cœur de l’Akademia Malagasy dans le cadre d’un atelier.

Ils sont des sommités de l’intelligentsia malgache, politologue et historien de renom, aussi des politiciens, qui sont montés au créneau pour aborder le sujet sur la démocratie à Madagascar. L’Akademia Malagasy a accueilli, hier, à son siège à Tsimbazaza, un atelier dans ce sens. Les contours du concept qui ne sont plus un secret à leur égard ont accaparé leur temps, mais la nécessité d’un mis en contexte, en plein lancement du processus électoral, pousse les intervenants à débattre sur les réalités du moment. La « démocratie numérique », selon le professeur Raymond Ranjeva, est dans l’air du temps. La place des outils de nouvelles technologiques de l’information et de la communication marque la différence de l’époque actuelle à celle d’antan en matière d’expression de la démocratie. Elles sont « incontournables » reconnait le président d’honneur de l’Akademia Malagasy, et « elles tiennent une place importante au cœur même de notre démocratie, à l’instar de l’élaboration de la liste électorale » explique-t-il.

Crise

Un constat qui est aussi partagé par l’ancien président Hery Rajaonarimampianina. « On ne pouvait plus se passer de ces nouvelles technologies quand on aborde la démocratie dans le pays » admet-il, hier, à l’Akademia Malagasy. « Mais leur utilisation massive suffit-elle à garantir l’expression de la liberté ? » rétorque-t-il. Autant dire, selon toujours l’ancien président, que « la démocratie recule  quand la liberté individuelle et collective est restreinte ». Il est vrai que des « liens d’interactions entre les gouvernés et les gouvernants peuvent être créées par les outils technologiques» a affirmé Hery Rajaonarimampianina et l’emmène à dire, ainsi, que « la démocratie est toujours lié au développement socioéconomique du pays ». Toutefois, il est toujours nécessaire d’approfondir les réflexions sur certains aspects de l’expansion du numérique au cœur de la démocratie, exhorte Raymond Ranjeva. Car « la société actuelle souffre d’une crise qui atteint sa mentalité et sa façon de penser » prévient-il. « Et ce mal risque de ronger davantage si nous ne prenions pas conscience de la nécessité d’une réflexion profonde quant à la manière de l’éradiquer » poursuit-il.

Limogeage
Lire la suite »

Demokrasia «garabola» tsy ampy «fanabeazana fototra» (Chronique)

Publié le

Tsy voatery ho marina avokoa izay voasoratra an-gazety, izay voalaza amin’ny radio, izay hita amin’ny TV, izay aparitaka amin’ny Facebook, fa dia mahagaga fa misy mino hatrany izay avo vava indrindra. Indraindray aza, mba tsy hilazana hoe matetika, izay fatra-pamorona indrindra no inoan’ny «mpanara-baovao» kokoa.

Fitaizana tsy ampy, fahalalana tapany, no hita ho anton’izany. Ny Demokrasia tandrefana, izay tiantsika alain-tahaka, dia nanana an-jato taona maro nifampitaizana tamin’ny politika, na ny mpanao politika, na ny vahoaka, na ny mpanao gazety. Ny Malagasy ka vao tamin’ny 14 mey 1939 no nandatsa-bato (nahazo vato 11.626 tamin’izany i Pastora Ravelojaona, ho «délégué élu des populations autochtones de Madagascar à la représentation de Madagascar au Conseil Supérieur de la France d’Outre-mer»).

Tany Englanda (Angletera) ohatra, izay heverina fa Razamben’ny demokrasia ara-antenimiera («démocratie parlementaire») manerantany, dia gazety telo lehibe no nifanindran-dalana, niara-nitombo tamin’ny demokrasia.

«The Times»: niforona taona 1785. Teto amintsika tamin’izany, Ramboasalama vao nahavory an’Avaradrano ka an-dalana ho tonga Andrianampoinimerina. Ny taona 1850, tafakatra 40.000 isan’andro ny Times natonta ka lasa «mpanamboatra ny saim-bahoaka»: noho ny fanoratra voakaly sy ny fitantarana niezaka nanaja ny marina. Gazety anglisy voalohany nandefa iraka hitantara ny ady tany Krimea (1853- 1856), hany ka tao amin’ny Times no nahafantaran’ny Governementa britanika ny tolo-kevitry ny Rosiana hampitsaharana ny ady.

«The Guardian»: niforona taona 1821. Teto amintsika, ny volana desambra 1820, ilay misionera David Jones (London Missionary Society) no nisantatra ny sekoly voalohany indrindra teto Imerina. Nampiavaka hatrany am-boalohany ny «Guardian» dia izy niforona ivelan’ny Renivohitra satria tany Manchester. Ilay mpanao matoan-dahatsoratra nampalaza ny gazety, Charles Prestwich Scott, no namoaka ilay fomba fisaina hoe «Raha malalaka ny hevitra, masina kosa ny vaovao. Na ny feon’ny mpomba, na ny hevitry ny mpanohitra, samy manan-jo ho henoina».

«Daily Telegraph»: niforona taona 1855. Teto amintsika, taona nahafatesan-dRaombana, ilay Malagasy voalohany indrindra nanoratra ny Tantara, saingy nataony tamin’ny teny anglisy noho ny tahotra ny Mpanjaka Ranavalona I. Ny Telegraph no gazety anglisy voalohany sahy nampidina ny vidiny ho «penny» tokana (ohatran’ny hoe gazety L’Express de Madagascar vidiana ariary na irambilanja).

Ny «Teny soa hanalana andro» (1 janoary 1866) no gazety malagasy voalohany. Ka ny London Missionary Society, izay mbola niandraikitra ihany koa ny «Antananarivo Annual» (1875) sy ny «Mpanolotsaina» (1877) no tompon’antoka.

Lire la suite »

Demokrasia: « De moka ratsy a! »

Publié le Mis à jour le

Mbola misedra ny fikatonan’ny fiangonana ny Gazety Lakroan’i Madagasikara ka tsy mbola mivoaka ny gazety taratasy. Mitohy hatrany eto kosa ny fifandraisana aminao mpamaka ny sy mpanjifa ny gazety Lakroan’i Madagasikara eto amin’ny tranonkala http://www.lakroa.mg. Tena nahitana ny lanjan’ny fifandraisana amin’ny alalan’ny arabe ny fandraisana ny fanapahan-kevitra hiatrehana ny valanaretina ity. Misy ho saintsainina. Indro ary ny matoan-dahatsoratra norenesinao tao amin’ny Feon’ny Lakroa nalefan’ny RDB ny talata 1 jona teo.

Lany ny lalàna mifehy ny mpanohitra eto Madagasikara. Lalàna nasiam-panovana, ary ny antoko nanoratra azy tanaty Lalàm-panorenena ihany, no nanova azy rehefa tena azony ny fahefana. Miditra any an-dapa ny demokrasia. Any amin’ny Anteminieram-pirenena ihany no misy demokrasia. Fa raha misy olona manao fihetsiketsehana dia tokony ho sazian’ny lalàna. Raha tsorina dia natao handatsa-bato fotsiny ny vahoaka, ary fifidianana ihany no demokrasia eto amintsika. Zary fialokalofana ny lalàna nefa ny olombelona ihany no manao ny lalàna.

Fanambaniana ny mpifidy satria izay nomena fahefana no mibodo fahefana. Ireo olom-boafidy ihany no mandidy dia homana eto amin’ny firenena. Rehefa nomena azy ny fahefana dia izy no misolo vava anao, izy no saina aman-tsofinao, izy no fahefana sy lalàna…. Mandidy manapaka e ! Mahay isika Malagasy raha hanambaka vahoaka. Ary ho avy eny amin’ny vahoaka izy mianakavy hanazava fa io no tena demokrasia hampandroso. Niainga avy any Ikongo izy ity. Ary fomban’ny ampanjakan’ny tranobe no apetraka amin’ny firenena. Ao amin’ny tranobe no mandidy manapaka. Tsy modely demokratika ny fitantanana tranobe. Tsy fanjakan’ny tranobe ny Anteminieram-pirenena, ary tsy Antanalan’Ikongo daholo ny Malagasy. Raha fitaratra iny distrika iny efa nihazakazaka ny filoha nametraka zavatra manara-penitra tany Ifanirea, Karimbelo, Antanakamba, Antodinga… Tamin’ny andron’i Tsiranana no nisy fikasana hanao ny tetezana Angado. Tsy RN 44 ny lalana mampifandray an’ikongo, Antanakamba, Ifanirea na Vohipeno- Angado –Ifanirea, Karimbelo.

Sao dia fomba enti-mampanjaka fifandrafesana tsy hisian’ny fihavanan’ny mpirahalahy ity lalàna ity ? Sao dia fandrangitana ny fankahalan’i Kaina an’i Abela, mba hanjakan’ny mpandrombo amin’ny tanàna? Manjary Kaina sy Abela ho azy Rajoelina sy Ravalomanana rehefa ny politikan’ny « zarazarao hanjakana », no zary lova politikan’ny zanaka amam-para.

Lire la suite »

Dr Adrien Ratsimbaharison: maridrefy siantifikan’ny demokrasia

Publié le Mis à jour le

Voka-pikarohana nataon’ny Profesora taranja Siansa Politika malagasy tany Etazonia

Ce Professeur de Sciences politiques aux USA publiera ce mois-ci aux éditions Rowman and Littlefield , un livre intitulé « The Political Crisis of March 2009 in Madagascar » (La Crise Politique de Mars 2009 à Madagascar) qui peut être commandé sur Internet.